Parcuri si rezervatii naturale din Romania

Parcul Naţional Retezat

Taramul fermecat,cu ochi albastri

O LUME a lacurilor presărate printre piscuri semeţe...
a genţianelor, smirdarului şi a altor mii de plante...
a sprintenelor capre negre căţărate pe stânci...  
a ursului mormăitor, ascuns prin zmeuriş... 
a lupului sfios  şi grijuliu cu puii lui...  
a marmotelor gălăgioase şi jucăuşe...
O LUME FREMĂTÂND DE VIAŢĂ

Parcul Naţional Retezat
un colţ de rai care merită să fie protejat

De ce merită să fie protejat?
• pentru că este un loc unde natura a avut mai puţin de suferit din cauza intervenţiei oamenilor; 
• pentru că aici pot fi găsite 1190 de specii de plante- peste o treime de speciile de plante din România;
• pentru că aici există 90 de specii de plante endemice, care nu mai pot fi văzute nicăieri;
• pentru că multe plante rare sau aflate în pericol, încă mai pot fi admirate în Retezat;
• pentru că animalele îşi găsesc casă bună în pădurile şi jnepenişurile muntelui;
• pentru că există un echilibru între carnivore şi ierbivore, astfel încât în Retezat pot fi văzuţi urşi, lupi şi râşi dar şi capre negre, cerbi, căprioare, mistreţi, iepuri şi multe alte vieţuitoare ;
• pentru că 185 de specii de păsări trăiesc în Retezat;

Pentru că...
• trebuie ca şi urmaşii noştri să poată vedea toate acestea.

De ce este Retezatul un loc special?

• fiindcă... are 80 de ochi albaştri- cele 80 de lacuri şi tăuri în care se oglindeşte albastrul cerului;
• fiindcă... cel mai întins lac glaciar din România- lacul Bucura- se găseşte în mijlocul Retezatului;
• fiindcă... şi cel mai adânc lac glaciar din România- lacul Zănoaga- se găseşte tot în Retezat;
• fiindcă... sunt peste 20 de vârfuri mai înalte de 2000 de metri;
• fiindcă... este locul care te provoacă să descifrezi misterul care  învăluie vârful Gugu sau să desluşeşti de unde vine “aerul” straniu al Tăului dintre Brazi;
• fiindcă... e ciudat ca în acelaşi masiv să găseşti un relief tipic glaciar, cu văi, lacuri şi circuri glaciare, dar şi calcare împânzite de chei, peşteri şi avene;
• fiindcă... locul este izvorul multor legende şi poveşti fascinante  despre flăcăi viteji, domniţe suave, haiduci cu milă faţă de cei oropsiţi, zmei înaripaţi şi ... dinozauri pitici

Parcul Natural Portiile de Fier

Parcul Natural Porţile de Fier este o arie protejată înfiinţată prin Legea nr.5/2000 privind aprobarea Planului de Amenajare a Teritoriului Naţional - Secţiunea a III a - Zone Protejate, ca un teritoriu în care remarcabila frumuseţe a peisajelor   şi  diversitatea  biologică  pot  fi  valorificate  în  condiţiile păstrări nealterate a tradiţiilor, iar calitatea vieţii comunităţilor să fie rezultatul unor activităţi

economice ale locuitorilor, deşfăşurate in armonie cu natura.

        Parcul Natural Porţile de Fier  corespunde   categoriei  V IUCN: "Peisaj protejat: arie protejată administrată în principal pentru conservarea peisajului şi recreere".   

      În conformitate cu prevederile O.U.G. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei sălbatice,  "parcurile naturale sunt acele arii naturale protejate ale căror scopuri sunt protecţia şi conservarea unor ansambluri peisagistice  în care interacţiunea activităţilor umane cu natura de-a lungul timpului a creat o zonă

distinctă, cu valoare semnificativă peisagistică şi/sau culturală deseori cu o mare diversitate biologică".

  În parcurile naturale este permisă desfăsurarea activităţilor tradiţionale practicate de comunităţile din interiorul parcului şi din imediata vecinătate a acetuia.

          Acestea urmăresc:

         - Protecţia şi conservarea diversităţii  biologice,  etnofolclorice, culturale şi a elementelor de peisaj;

         - Dezvoltarea unor relaţii armonioase între natură si societate, prin promovarea folosinţelor tradiţionale ale terenurilor şi resurselor teritoriale fară impact asupra mediului;

         - Promovarea activităţilor turistice si de recreere;
         - Încurajarea activităţilor educaţionale şi de conştientizare;
         - Promovarea cercetării ştiinţifice şi a monitorizării stării mediului

        - Cooperarea internaţională şi colaborarea cu Parcul Naţional Djerdap din Republica Serbia şi alte parcuri similare din ţări ale  Uniunii Europene.

                                                                     

           Parcul National Apuseni

Parcul Natural Apuseni este situat în vestul României, în partea central-nord-vestică a Munţilor Apuseni, întinzându-se pe o parte din masivele Bihor la sud şi Vlădeasa la nord, pe teritoriul administrativ a trei judeţe (Cluj 40%, Bihor 32%, Alba 28%).

PNAp cuprinde suprafeţe de pe teritoriul administrativ a 16 comune, şi proprietăţi aparţinând la 25 de comune. În ce priveşte numărul de comunităţi, pe teritoriul PNAp sunt cuprinse integral 53 localităţi şi 3 sate de vacanţă (Boga, Fântânele şi Vârtop), parţial fiind cuprinse încă 8 localităţi, situate pe limitele parcului.

Parcul National Lunca Muresului

Peisaj din Lunca Muresului Obiectivul ariei protejate  Obiectivul Parcului Natural Lunca Mureşului este protejarea peisajului, habitatelor şi speciilor specifice de luncă printr-un managementul durabil al activităţilor umane, astfel încât să reprezinte şi un spaţiu ideal pentru activităţi de educaţie ecologică şi ecoturism. Localizare Parcul Natural Lunca Muresului este situat în vestul României, în judeţele Arad şi Timiş, limitrof zonei fiind chiar oraşul Arad (centrul său se găseşte la 4 km de limita estică a zonei) cu o populaţie de 173.000 locuitori. Parcul Natural Lunca Mureşului se întinde de la Arad pâna la graniţa maghiară , de-a lungul râului Mureş. Are o suprafaţă de 17.455 ha şi include zona îndiguită a Mureşului; este o zonă inundabilă (o inundaţie la fiecare trei ani) situată între digurile construite pe fiecare parte a râului şi între terasele înalte ale aceluiaşi râu.  Lunca Mureşului Inferior este un ecosistem tipic de zonă umedă cu ape curgătoare şi stătătoare, cu păduri aluviale, galerii de sălcii şi plopi, precum şi zăvoaie şi şleauri de câmpie, important loc de cuibărire şi pasaj pentru cca. 200 de specii de pasări, multe dintre ele fiind sub un regim strict de protecţie pe plan internaţional. Descriere generală şi istoric Pentru instituirea regimului de arie protejată primi paşi au fost realizaţi în anii 1970 când au fost făcute unele studii ale zonei Prundul Mare de  către un grup de plin de entuziasm care cuprindea printre alţii pe Ioan Moldovan, Andras Libus şi Aurel Ardelean. Astfel în acei ani a fost declarată o suprafaţă de 91,2 hectare din Prundul Mare ca rezervaţie naturală, urmărind a se proteja populaţia de stârci cenuşi care cuibăreau acolo. Apoi în anul 1988, 12.000 ha din această zonă a fost declarată ca Zonă de Importanţă Avifaunistică. Iniţiativa de protejare a fost continuată de reprezentanţi de la Agenţiile de Protecţia Mediului din Arad şi Timişoara şi apoi de Direcţia Silvică Arad şi a culminat în anul 2005 când prin hotărârea de guvern prin care a fost declarat Parcul Natural Lunca Mureşului. Din anul 2006 aria protejată „Lunca Mureşului” este a patra zonă din România ce a fost desemnată pentru includerea în Lista Ramsar a Zonelor Umede de Importanţă Internaţională. Din anul 2008 aceeaşi suprafaţă face parte şi din Reţeaua Natura 2000, fiind atât sit de importanţă comunitară (RO SCI 0108) pentru protejarea anumitor specii (30) şi habitate (12), cât şi arie de protecţie specială avifaunistică (RO SPA 0069) pentru protejarea a 41 de specii de păsări. Un puternic imbold l-a constituit şi finanţarea obţinută de Regia Naţională a Pădurilor – Romsilva, respectiv Direcţia Silvică Arad de la comunitatea europeană prin programul PHARE de cooperare transfrontalieră. Prin derularea proiectului "Protejarea şi dezvoltarea luncii râului Mureş" s-a putut realiza infrastructura ariei protejate (un centru de vizitare, două puncte de informare turistică şi căi de acces). Din finanţarea proprie a Regiei Naţională a Pădurilor - Romsilva sau a Uniunii Europene au fost achiziţionate numeroase echipamente de cercetare şi monitorizare (620.000 euro) şi s-au desfăşurat numeroase activităţi de educaţie ecologică sau de promovare a ecoturismului. Din luna noiembrie 2005 aria protejată are şi o administraţie aflată în subordinea Regiei Naţionale a Pădurilor – Romsilva, alcătuită din 12 persoane şi care funcţionează cu un buget anual de cca. 150.000 euro.În cadrul Parcului Natural Lunca Mureşului există patru zone de protecţie integrală Prundul Mare (717,9 ha), Pădurea Cenad (310,5 ha), Insula Mare Cenad (2,1 ha) şi Insulele Igriş (7,0 ha). Aceste zone sunt strict protejate, fiind interzise activităţile de exploatare a resurselor naturale. Coordonatele geografice ale parcului sunt: Nord(46°19'01'' Lat. N / 20°50'05'' Lat. Est) Est ( 46°18'89'' Lat. N / 20°49'94'' Lat. Est) Sud ( 46°07'15'' Lat. N / 20°91'89'' Lat. Est) Vest ( 46°16'82'' Lat. N / 21°27'72'' Lat. Est) Altitudinea medie: 100m Altitudinea minimã: 82,5m Altitudinea maximã: 135m Suprafata: 17.455 ha

Posted in: parcuri,parcuri naturale,parcuri naturale Romania,parcuri si rezevatii naturale