Sfaturi despre reciclare

Vreau sa reciclez

Reciclez cam tot ce se poate recicla. Nu e usor dar nici greu. Cam la 2-3 zile duc punga plina cu reciclabile la containere si acolo incep sa le impart pe caprarii. Probabil lumea rade de mine cand ma vede ca ies cu gunoiul din casa in punga, dar inseamna ca ei nu recicleaza.
Am inceput sa reciclez de cand au aparut containerele de reciclare selectiva, desi nu e niciunul prea aproape de blocul meu. Dar nu ma deranjeaza sa duc eu plasa cu hartie, sticle goale de bere, dozele de aluminiu, PET-uri pliate, cutiile de carton de la lapte si altele.
Intruna din zile mi-a venit ideea de a intreba un reprezentant al firmei Eco Rom Ambalaje, ce se ocupa de acest program de colectare selectiva a deseurilor de ambalaje, sa-mi raspunda la 4 intrebari care mi s-au parut interesante pentru cei preocupati si educati intr-ale reciclarii.
Redau intrebarile puse de mine si raspunsurile exact asa cum le-am primit.

1. Cat de des se golesc containerele pentru reciclarea selectiva?
Caracteristicile programelor de colectare selective sunt diferite in functie de cele ale fiecarei localitati, si chiar si cele ale fiecarui tip de cartier, unde Eco Rom Ambalaje sprijina realizarea acestui sistem. Pentru cartierele de blocuri, acolo unde colectarea selectiva se realizeaza prin aportul voluntar al deseurilor de ambalaje la punctul de colectare, ridicarea se face de fiecare data cind s-a constat umplerea acestora. Probabil ca putem aproxima undeva la 3 saptamini. Pentru cartierele de case unde colectarea selectiva se face prin intermediul sacilor ridicarea se face la 1-2 saptamini in functie de programul stabilit de operatorul de salubritate. Iar in cazul blocurilor-turn, ridicarea se face saptaminal.
2. Cate tone de materiale reciclabile s-au strans pana acum?
In cadrul programelor de colectare selectiva a deseurilor de ambalaje sprijinite de Eco Rom Ambalaje, in perioada ianuarie-octombrie 2008, s-au colectat de la populatie aproximativ 10.000 tone de deseuri de ambalaje. Restul, de peste 280.000 tone colectate si trimise la reciclatori, s-au colectat din fluxul comercial – magazine, HoReCa, etc.
3. Unde se duc toate aceste materiale? Cine le recicleaza?
Deseurile de ambalaje sunt transportate la reciclatori. In prezent exista in Romania reciclatori pentru toate tipurile de ambalaje. O parte din deseuri sunt si exportate.
4. Din experienta de pana acum, ce sfaturi vreti sa dati cetatenilor care recicleaza?
Pentru cei care au servicii de colectare selectiva este foarte important ca fiecare deseu de ambalaj sa fie depus in containerul specific. Atentie, nu toate ambalajele sunt reciclabile - un exemplu este ambalajul de la chips-uri. Sa nu confunde deseul de ambalaj cu alt tip de deseusticla de geam (fereastra) nu se depune in containerul de sticla, pentru ca nu poate fi reciclata prin acelasi proces tehnologic. Sa plieze deseul de PET pentru ca sa nu ocupe spatiu inutil in container. La fel si cu cel de tetrapak, care se depune in containerul de hirtie. Deseurile de ambalaje de metal se depun in containerul galben pe care scrie «plastic». Sa-i sfatuiasca si pe ceilalti sa colecteze selectiv. Pentru cei care nu au servicii de colectare selectiva, sa insiste asupra operatorilor de salubritate si primariilor sa se infiinteze acest serviciu cit mai curind, conform legislatiei in vigoare.

A raspuns la aceste intrebari dna Lorita Constantinescu, Director Relatii Publice si Comunicare, www.ecoromambalaje.ro.
Sper ca aceste raspunsuri sa te convinga sa reciclezi deseurile produse in activitatea sau casa ta, chiar daca acum, la inceput, efortul este destul de mare din partea noastra, a consumatorilor.
Daca ai si tu intrebari sau sugestii legate de reciclare, le astept la comentarii.

Românii vor să recicleze deşeurile, dar nu au unde.

Sondajele arată că oamenii ştiu ce-nseamnă colectare selectivă, dar numai în 42 de oraşe au infrastructura necesară. Aproape 60% din românii care locuiesc în zone care dispun de containere pentru separarea deşeurilor colectează selectiv gunoiul.

Conceptul de selectare selectivă nu le este străin românilor din mediul urban. Cel puţin aşa arată un studiu realizat de IMAS în perioada februarie-martie a acestui an în şapte oraşe – Bucureşti, Baia Mare, Buhuşi, Piatra Neamţ, Suceava, Râmnicu Vâlcea şi Focşani, localităţi care au asigurat infrastructura pentru separarea deşeurilor.

Aproape toţi cei intervievaţi, respectiv 98%, declară că au auzit despre colectarea selectivă. Totodată, aproximativ jumătate din locuitorii oraşelor care dispun de containere pentru colectarea selectivă a deşeurilor afirmă că separă gunoiul din gospodării.

„Dacă există containerele pe care să le folosească, amplasate în apropierea locuinţei, publicul le foloseşte corect şi intens. Problema rămâne acolo unde nu există aceste containere. Mai grav stau lucrurile în spaţiile care nu ţin de administraţiile publice locale – parcuri naturale şi arii protejate, terasamente de cale ferată, maluri ale cursurilor de apă.

Este nevoie ca şi aici să se treacă la colectare selectivă, să nu mai ajungem să avem lacuri a căror suprafaţă e acoperită de PET-uri”, a declarat directorul IMAS, Alin Teodorescu.

Costuri prea mari în mediul rural

În prezent, numai 42 de oraşe din România beneficiază de sisteme de colectare selectivă. „În general, ne-am dus în oraşe-reşedinţă de judeţ pentru că acolo este şi densitatea de deşeuri de ambalaje mare. Altminteri, costurile de a merge în sate sunt mult mai mari, pentru că sunt mai răspândite”, ne-a explicat preşedintele Eco-Rom Ambalaje, Mugurel Rădulescu.

În ceea ce priveşte un eventual sistem de recompensare pentru reciclare, sondajul realizat de IMAS pentru Eco-Rom Ambalaje arată că numai 9% din cei intervievaţi ar prefera să li se oprească o garanţie la cumpărarea produselor ambalate, pe care să o recupereze în momentul returnării ambalajelor la supermarket.

Ţară membră a Uniunii Europene, România îşi îndeplineşte obligaţiile privind reciclarea deşeurilor cu „sprijinul” oamenilor nevoiaşi care trăiesc pe lângă gropile de gunoi

Potrivit lui Alin Teodorescu, profilul românului dispus să colecteze selectiv depinde în mare măsură de educaţie. „Femeile sunt dispuse să colecteze selectiv mai mult decât bărbaţii, iar persoanele care au studii superioare mai mult decât cele cu educaţie primară. În privinţa veniturilor, persoanele cu venituri peste medie au o disponibilitate mai mare să separe deşeurile din gospodării”, a mai spus directorul IMAS.

Reciclare în proporţie de 60% până în 2013

În 2009, România are ca ţintă de valorificare a deşeurilor de ambalaje 45% din cantităţile totale introduse pe piaţă, faţă de nivelul de 60% din vechile state membre ale Uniunii Europene. În plus, România a negociat o perioadă de tranziţie graduală în privinţa recuperării deşeurilor din ambalaje, astfel încât să atingă standardul european în 2013.

Potrivit lui Mugurel Rădulescu, 60% din deşeurile de ambalaje sunt generate de populaţie, iar restul prin aşa-numitele circuite industrial-comerciale.

În privinţa factorilor care ar duce la creşterea cantităţii de deşeuri reciclabile recuperate, sondajul IMAS arată că aproape două treimi din cei intervievaţi consideră că amenzile i-ar responsabiliza pe români în acest sens.

Separarea deşeurilor în toată ţara, peste opt ani

„Până în 2017, sistemul de colectare selectivă va trebui generalizat la nivelul întregii ţări”, a declarat Simona Ghiţă, consilier în cadrul Ministerului Mediului.

Preşedintele Agenţiei Naţionale de Protecţia Mediului, Mihail Fâcă, a adăugat că autorităţile locale vor putea accesa fonduri nerambursabile pentru îmbunătăţirea sistemelor de salubritate, după ce consultanţii contractaţi de Ministerul Mediului vor finaliza masterplanurile privind deşeurile la nivelul judeţelor.

Multe lacuri din România sunt acoperite cu deşeuri de ambalaje

El a adăugat că Ministerul Mediului va lansa „într-o lună sau două” un proiect de descentralizare şi transferare a atribuţiilor şi competenţelor privind gestionarea deşeurilor la autorităţile locale, astfel că „fiecare primărie va avea o mică agenţie de mediu, cu specialişti”.

O altă problemă vizează cursurile de apă, „sufocate” de PET-uri şi alte deşeuri de ambalaje. „Multe sate nu au încă sistem de gestionare a deşeurilor, ca să nu mai vorbim de colectare selectivă. Se întâmplă fie să aibă un contract pe hârtie cu o societate de salubritate, dar nu ştim cum este implementat, fie să nu aibă nici măcar acest contract.

Şi atunci se ajunge ca, de asemenea, să creeze probleme pentru că gunoiul se aruncă pe câmp, undeva la marginea satului. Şi vine apa şi spală ce e acolo, ia PET-urile şi le duce pe firul apei. Şi apoi malurile apelor sunt pline de PET-uri pentru că astea plutesc”, ne-a mai spus preşedintele Eco-Rom Ambalaje, Mugurel Rădulescu.

În general, ne‑am dus în oraşe-reşedinţă de judeţ pentru că acolo este şi densitatea de deşeuri de ambalaje mare.

Mugurel Rădulescu, preşedinte Eco-Rom Ambalaje

UE a aprobat primul proiect de management al deşeurilor din România, de 36 milioane euro

Comisia Europeană (CE) a aprobat primul proiect de management integrat al deşeurilor din România, de 36 milioane euro, din care aproape 75% este finanţat din fonduri europene, a anunţat, luni, Ministerul Mediului.
Prin acest proiect de la Bistriţa-Năsăud, depozitele rurale şi urbane de deşeuri, care nu se ridică la nivelul standardelor europene, vor fi închise.

“Astfel, 204 depozite neconforme vor fi înlocuite de un depozit regional de mari dimensiuni. În plus, prin proiect se vor construi o linie de sortare, o staţie de compost pentru deşeurile biodegradabile, 5 platforme de colectare şi 5 staţii de transfer al deşeurilor. De asemenea, proiectul include investiţii pentru implementarea unui sistem de colectare selectivă. Peste 300.000 de locuitori vor beneficia de acest proiect, investiţiile urmând a fi finalizate până în 2011″, potrivit comunicatului Ministerului Mediului.

România va primi de la Comisia Europeană, prin Programul Operaţional Sectorial “Mediu”, 1,17 miliarde euro în perioada 2007-2013 pentru proiecte vizând managementul integrat al deşeurilor.

Proiectele trebuie să demonstreze o abordare integrată a acestui domeniu, propunând investiţii în achiziţionarea de containere pentru colectarea selectivă, facilităţi de transport, sortare, compostare şi reciclare, construirea de depozite de deşeuri la standarde europene, închiderea depozitelor vechi, neconforme.

În prezent, Ministerul Mediului coordonează pregătirea a 30 de proiecte de management integrat al deşeurilor, care vor absorbi în totalitate suma alocată. Beneficiarii proiectelor sunt consiliile judeţene.

Săptămâna trecută, Ministerul Mediului a transmis Comisiei Europene, spre aprobare, un alt proiect major privind management integrat al deşeurilor în judeţul Vrancea, de peste 43 milioane euro, din care contribuţia UE va depăşi 27 milioane euro.

Ministrul Mediului, Nicolae Nemirschi, declara în martie că declanşarea în 16 iulie a procedurii de infringement pentru gropile de gunoi neecologice rămase deschise este aproape certă.

“La data când ar trebui să fie închise toate gropile de gunoi neecologice aşa cum am negociat (iulie 2009) vom reuşi închiderea a circa 70-80% din ele. Eu voi merge la Comisia Europeană să mai cer o păsuire, dar sunt aproape sigur că se va declanşa”, a spus Nemirschi.

El adăuga că a vorbit cu miniştrii de resort din Grecia şi Italia, care au avut de asemenea probleme la acest capitol, iar aceştia i-au spus că au transferat amenzile de sute de mii de euro pe zi pe care statele lor ar fi trebuit să le plătească către autorităţile locale care nu şi-au îndeplinit îndatoririle.

România ar trebui să plătească circa 200.000 euro pe zi pentru gropile neecologice rămase deschise, din 2010, deoarece procedura de infringement include mai multe etape, care ar amâna data plăţii amenzilor cu şase luni, iar ministrul speră ca până atunci situaţia să fie rezolvată.

Tot în martie, directorul general al Autorităţii de Management pentru POS Mediu, Silviu Stoica, spunea că autorităţile judeţene trebuie să înceapă să facă investiţii pentru închiderea gropilor de gunoi neconforme din mediul rural şi urban, banii urmând să le fie rambursaţi după aprobarea aplicaţiei la Bruxelles.